DEX Dicționar

inteligent

adjectiv3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care înțelege repede și judecă bine.

    „E un copil inteligent, prinde din prima.”

  2. 2

    (Despre fapte și hotărâri) Gândit cu cap; chibzuit.

    „A fost o mutare inteligentă.”

  3. 3

    (Despre aparate) Care se potrivește singur la ce are de făcut.

    „Are un termostat inteligent, care învață programul casei.”

Sinonime

Expresii și locuțiuni

  • Casă inteligentălocuință cu instalații care se conduc singure.

Forme flexionare

masculin plural
inteligenți
feminin
inteligentă
feminin plural
inteligente

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (intelligent), la origine din latinescul intelligens.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I