Înțelesuri
- 1
Însușirea celui integru; cinste, probitate, incoruptibilitate.
„Judecătorul e respectat pentru integritatea lui.”
- 2
Însușirea de a fi întreg, neatins.
„Integritatea coletului a fost verificată la livrare.”
Sinonime
- cinste
- probitate
- onestitate
Antonime
- necinste
Expresii și locuțiuni
- Integritate teritorialăprincipiu de drept internațional după care fiecare stat își exercită deplin suveranitatea asupra teritoriului său.
Etimologie
Din franceza intégrité.