Înțelesuri
- 1
Faptul de a prinde un om sau un animal care încearcă să scape.
„Capturarea hoțului a durat doar câteva minute.”
- 2
Luarea în stăpânire a unor bunuri sau arme ale adversarului în timpul unei lupte.
„Armata a anunțat capturarea depozitului de muniții.”
Antonime
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: capturării; plural: capturări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- capturării
- plural
- capturări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul a captura (din franceză, capturer).