Înțelesuri
- 1
Starea celui care este ținut prizonier sau închis, fără libertate.
„După ani de captivitate, soldatul s-a întors acasă.”
- 2
Starea unui animal ținut în cușcă sau la grădina zoologică.
„Unele animale nu se reproduc în captivitate.”
Antonime
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: captivității.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- captivității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (captivité) și din latină (captivitas).