Regula
DOOM 3 dă „intransigent, intransigentă”, plural „intransigenți, intransigente”. DEX ’09 îl explică drept omul care nu se abate de la linia pe care și-a ales-o și nu acceptă compromisuri; ca sinonim dă „incoruptibil”. Cuvântul vine din francezul „intransigeant”.
Prefixul „in-” arată negația, ca în „intolerant” sau „inutil”: intransigentul e cel care nu cedează, nu face concesii.
„Intransingent” apare probabil pentru că cuvântul are deja trei „n”, iar trecerea de la „si” la „gent” e greu de rostit repede. Vorbitorul mai strecoară un „n” înainte de „g”, poate și sub influența unor verbe ca „a atinge” sau „a stinge”.
Pe silabe, cuvântul e in-tran-si-gent: în silaba „si” nu există niciun „n”.
Corect
- Arbitrul a fost intransigent cu jucătorii care simulau.
- Profesoara e intransigentă cu copiatul.
- Sindicatele au rămas intransigente în negocieri.
Greșit
- Arbitrul a fost intransingent cu jucătorii care simulau.
- Profesoara e intransingentă cu copiatul.
Un truc de ținut minte
Desparte-l: in-tran-si-gent. După „si” vine direct „gent”, ca în „agent”.
Cuvintele în dicționar
Regula urmează DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).