Înțelesuri
- 1
Înțelegere la care se ajunge prin cedări din amândouă părțile.
„Au ajuns la un compromis: el spală vasele, ea gătește.”
- 2
Renunțarea la un principiu, ca să obții altceva în schimb.
„Nu face compromisuri când e vorba de cinste.”
- 3
(Adjectival, despre oameni) Cu reputația pătată; discreditat.
„După scandal, e un om compromis în branșa lui.”
- 4
(Adjectival, despre lucruri, planuri) Pus în pericol; stricat.
„Recolta e compromisă de secetă.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- A face un compromisa ceda din pretenții, ca să se ajungă la o înțelegere.
Atenție la scriere
- Intransigent, nu „intransingent” — Se scrie „intransigent”, fără „n” înainte de „g”. Nu „intransingent”.
Forme flexionare
- plural
- compromisuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (compromis).