Înțeles
Care poate compromite pe cineva, adică îi poate strica reputația.
„Din dosar au ieșit la iveală documente compromițătoare.”
Cum se folosește
Feminin: compromițătoare; plural: compromițători, compromițătoare.
Forme flexionare
- masculin plural
- compromițători
- feminin singular și plural
- compromițătoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a compromite, cu sufixul -ător.