DEX Dicționar

Scrie corect

Blestemă, se zbuciumă (nu „blestemează”, „se zbuciumează”)

„A blestema” și „a se zbuciuma” se conjugă fără „-ez”: eu blestem, el blestemă; eu mă zbucium, el se zbuciumă.

Regula

DOOM 3 dă la „a blestema”: „blestem” (eu), „blestemă” (el), „să blesteme”, iar la „a se zbuciuma”: „mă zbucium”, „se zbuciumă”, „să se zbuciume”, imperativ „zbuciumă-te”. MDA2 are tot formele fără sufix.

Multe verbe de conjugarea I primesc „-ez” la prezent („a lucra” → „lucrez”, „a desena” → „desenez”), iar vorbitorii le extind și la verbele care nu-l au. Așa apar „blestemează” și „se zbuciumează”.

„A blestema” e un verb vechi, moștenit din latina populară, după DEX ’09. Verbele moștenite au adesea prezentul fără sufix, ca „a cânta” (cântă) sau „a ara” (ară). Pentru fiecare verb, forma corectă se verifică în DOOM 3.

La conjunctiv: „să blesteme”, „să se zbuciume”, nu „să blestemeze”, „să se zbuciumeze”.

Corect

  • În basm, vrăjitoarea își blestemă dușmanii.
  • Se zbuciumă toată noaptea înainte de examen.
  • Nu te mai zbucium atât, totul va fi bine!

Greșit

  • Bătrâna blestemează ziua în care a plecat.
  • Marea se zbuciumează sub furtună.

Un truc de ținut minte

Spune persoana I: „eu blestem”, „eu mă zbucium”, scurt. De la ea vine „el blestemă”, „el se zbuciumă”.

Cuvintele în dicționar

Regula urmează DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).