Înțelesuri
- 1
Puternic, sănătos și bine făcut.
„Copilul a crescut voinic la țară.”
- 2
(Substantivat, în basme și în poezia populară) Tânăr viteaz și îndrăzneț.
„Voinicul a pornit să lupte cu zmeul.”
- 3
(Substantivat, învechit) Ostaș; haiduc care trăia în codru.
„Voinicii codrului îi apărau pe săraci.”
Cum se folosește
Femininul e „voinică”.
Expresii și locuțiuni
- Voinic de codruhaiduc.
- Să crești mare și voinic!urare pentru un copil.
Forme flexionare
- masculin plural
- voinici
- masculin plural
- voinice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (vojnikŭ).