DEX Dicționar

vindecător

adjectiv / substantiv masculin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care vindecă sau ajută la vindecare.

    „Bunica credea în puterea vindecătoare a ceaiului de mușețel.”

  2. 2

    (Substantivat) Om despre care se spune că poate vindeca bolnavii, mai ales prin mijloace nemedicale.

    „Oamenii din sat mergeau la un vindecător din munți.”

Sinonime

Cum se folosește

Femininul, la singular și la plural, e „vindecătoare”.

Atenție la scriere

Forme flexionare

masculin plural
vindecători
feminin singular și plural
vindecătoare

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Format din „a vindeca” și sufixul -ător.

Cuvântul de bază, în dicționar: a vindeca

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera V