Înțelesuri
- 1
Care are o vină, care a făcut o greșeală.
„S-a dovedit că nu era el vinovat.”
- 2
(despre fapte) Care se abate de la lege sau de la bunele purtări.
„O tăcere vinovată, care spunea totul.”
Sinonime
- culpabil
- răspunzător
- condamnabil
- reprobabil
Expresii și locuțiuni
- A se face vinovat de cevaa fi cel care a greșit.
- Cu conștiința vinovatăștiind în sinea lui că a greșit.
Forme flexionare
- masculin plural
- vinovați
- feminin
- vinovată
- feminin plural
- vinovate
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavul vinovatŭ.