Înțeles
Starea celui care a comis o greșeală sau o faptă condamnabilă; sentimentul de a fi vinovat.
„Simțea o vinovăție cumplită pentru cuvintele spuse la nervi.”
Antonime
- nevinovăție
Etimologie
Derivat din vinovat, moștenit din latinescul vae („vai”) și notare.