Înțelesuri
- 1
Faptul de a nu fi vinovat; lipsa vinei.
„Avocatul a dovedit nevinovăția clientului.”
- 2
Curățenie sufletească, naivitate de copil; inocență.
„Întreba cu o nevinovăție care îi făcea pe toți să zâmbească.”
Sinonime
- inocență
- candoare
Antonime
- vinovăție
- culpabilitate
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: nevinovăției; plural: nevinovății.
Expresii și locuțiuni
- cu nevinovățieîn mod inocent, cu naivitate.
Forme flexionare
- articulat
- nevinovăția
- genitiv-dativ articulat
- nevinovăției
- plural
- nevinovății
- plural articulat
- nevinovățiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din ne- și vinovăție.