Înțelesuri
- 1
Nevinovat, căruia nu i se poate reproșa nimic.
„Instanța l-a declarat inocent.”
- 2
Curat la suflet, fără răutate; candid.
„Copilul avea un zâmbet inocent.”
- 3
(Ironic) Care crede tot ce i se spune; naiv.
„Nu fi atât de inocent, te păcălesc.”
Antonime
- vinovat
- stricat
Expresii și locuțiuni
- Glumă inocentăglumă fără răutate.
- Privire inocentăprivire curată, fără intenții rele.
Forme flexionare
- masculin plural
- inocenți
- feminin
- inocentă
- feminin plural
- inocente
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza innocent și din latinescul innocens.