Înțelesuri
- 1
Faptul de a ucide pe cineva; omor.
„Uciderea a fost pusă la cale din timp.”
- 2
(Juridic) Fapta pedepsită de lege prin care cineva ia viața altuia.
„A fost condamnat pentru ucidere din culpă.”
Antonime
- salvare
- izbăvire
Expresii și locuțiuni
- Ucidere din culpămoartea pricinuită fără intenție, din nesocotință.
- Tentativă de ucidereîncercarea, oprită la timp, de a lua viața cuiva.
Etimologie
Format în română de la „a ucide”, verb moștenit din latinescul occidere.