Înțelesuri
- 1
Însușirea unui material de a lăsa lumina să treacă, astfel încât să vezi prin el.
„Sticla are o transparență perfectă.”
- 2
(Fig.) Deschidere, lipsa lucrurilor ascunse.
„Cetățenii cer transparență în cheltuirea banilor publici.”
Sinonime
- limpezime
- claritate
Antonime
- opacitate
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- transparenței
- plural
- transparențe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (transparence).