Înțeles
Care ține mult, care rezistă în timp; solid, durabil.
„Între ei s-a legat o prietenie trainică.”
Antonime
- efemer
- șubred
Cum se folosește
Plural: trainici, trainice.
Forme flexionare
- masculin plural
- trainici
- feminin
- trainică
- feminin plural
- trainice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (trajanŭ) sau de la „trai”, cu sufixul „-nic”.