Înțelesuri
- 1
A întoarce totul pe dos căutând ceva; a scotoci.
„A răscolit toată casa după chei.”
- 2
A scormoni, a scurma în pământ sau în jar.
„Bunicul răscolea jarul cu vătraiul.”
- 3
(Figurat) A tulbura adânc, a trezi amintiri sau emoții.
„Scrisoarea veche i-a răscolit amintirile.”
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu răscolesc, el răscolește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- răscolesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- răscolește
- imperfect pers. 1 singular
- răscoleam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să răscolesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să răscolească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (raskoliti).