Înțelesuri
- 1
A lua pe cineva cu forța și a-l duce undeva; a sechestra.
„Copilul a fost răpit de la poarta școlii.”
- 2
A lua pe nedrept un bun al altuia.
„I-au răpit pământurile după război.”
- 3
A lipsi pe cineva de ceva de preț.
„Boala i-a răpit ultimii ani de viață activă.”
- 4
Figurat. A încânta, a fermeca.
„Priveliștea de pe creastă i-a răpit pe toți.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A răpi viața cuivaa-l ucide.
- A-i răpi cuiva timpula-l face să piardă vremea.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- răpesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- răpește
- imperfect pers. 1 singular
- răpeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să răpesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să răpească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină (rapire).