Înțelesuri
- 1
A se zbate, a face mișcări bruște, necontrolate, din cauza durerii.
„Peștele se zvârcolea pe malul râului.”
- 2
A se întoarce de pe o parte pe alta în pat, fără să poată dormi; a nu-și găsi locul.
„M-am zvârcolit toată noaptea din cauza căldurii.”
- 3
(Figurat) A se frământa, a se zbuciuma sufletește.
„Se zvârcolea între dorința de a pleca și teama de necunoscut.”
Sinonime
- a se zbate
- a se zbuciuma
- a se foi
Cum se folosește
Prezent: mă zvârcolesc, se zvârcolește. Conjunctiv: să se zvârcolească.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- mă zvârcolesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- se zvârcolește
- imperfect pers. 1 singular
- mă zvârcoleam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să mă zvârcolesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să se zvârcolească
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- zvârcolește-te
- gerunziu
- zvârcolindu-mă
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Cf. bulgară (vărgaljam).