DEX Dicționar

nobilime

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Categorie socială privilegiată, formată din posesorii unor titluri ereditare și ai unor domenii, în Evul Mediu și în unele țări și mai târziu.

    „Nobilimea mare deținea pământuri întinse.”

  2. 2

    Totalitatea nobililor dintr-o epocă sau dintr-o regiune.

    „Întreaga nobilime a regiunii a venit la curtea domnească.”

Antonime

  • plebe

Cum se folosește

Fără plural uzual.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
nobilimii

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la nobil, cu sufixul -ime.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera N