Înțeles
Locul sau ținutul din jur; preajmă, vecinătate.
„În împrejurimile orașului sunt multe păduri.”
Sinonime
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- împrejurimii
- plural
- împrejurimi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din «împrejur» și sufixul -ime.