Înțelesuri
- 1
A atinge cu putere pe cineva sau ceva; a izbi.
„L-a lovit cu mingea în spate.”
- 2
A da cuiva cu palma, cu pumnul sau cu un obiect, ca să-l doară.
„Nu se lovește niciodată copilul.”
- 3
(Reflexiv) A se izbi fără să vrea de ceva tare.
„S-a lovit cu cotul de tocul ușii.”
- 4
A izbi drept în țintă.
„Săgeata a lovit centrul țintei.”
- 5
(Despre boli, necazuri) A veni brusc peste cineva.
„L-a lovit un atac de cord la volan.”
- 6
(Figurat) A pricinui o pagubă sau o durere.
„Vestea i-a lovit pe toți deopotrivă.”
- 7
(Reflexiv, figurat) A întâmpina o piedică pe care n-o poți ocoli.
„Ne-am lovit de birocrație la fiecare pas.”
- 8
(Despre lumină, sunet) A ajunge până la ceva; a cădea pe ceva.
„Lumina lovea peretele din față.”
Expresii și locuțiuni
- A se lovi cu capul de pragul de susa învăța din pățanii, după ce ai greșit.
- A lovi sub centurăa folosi mijloace necinstite împotriva cuiva.
- A lovi în plina nimeri exact ce trebuia.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- lovesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- lovește
- imperfect pers. 1 singular
- loveam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să lovesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să lovească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (loviti „a vâna”).