Înțeles
Faptul de a insista; stăruință, încăpățânare în a obține ceva.
„La insistențele noastre, a acceptat să vină.”
Sinonime
- stăruință
- persistență
Antonime
Cum se folosește
Plural: insistențe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- insistenței
- plural
- insistențe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (insistance) și din italiană (insistenza).