Înțeles
A face pe cineva să se teamă sau a fi cuprins de frică; a (se) înspăimânta.
„Tunetele l-au înfricoșat pe cățel.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu înfricoșez, el înfricoșează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- înfricoșez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- înfricoșează
- indicativ prezent pers. 1 plural
- înfricoșăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să înfricoșez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să înfricoșeze
- gerunziu
- înfricoșând
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).