Înțelesuri
- 1
A face pe cineva să nu mai fie neliniștit sau supărat.
„A liniștit copilul cu câteva vorbe.”
- 2
(Reflexiv) A scăpa de neliniște și a-și veni în fire.
„S-a liniștit abia după ce a primit vestea bună.”
- 3
A face să înceteze un zgomot, o mișcare sau o agitație.
„Profesorul a liniștit clasa.”
- 4
(Reflexiv, despre vreme, ape) A se potoli după furtună.
„Marea s-a liniștit spre dimineață.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A-și liniști conștiințaa face ceva ca să nu te mai mustre gândul.
- Liniștește-te!îndemn spus cuiva care s-a aprins sau s-a speriat.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- liniștesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- liniștește
- imperfect pers. 1 singular
- linișteam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să liniștesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să liniștească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în românește de la substantivul „liniște”.