Înțelesuri
- 1
A da cuiva arme; a pregăti pentru luptă.
„Și-au înarmat oamenii cu ce au găsit prin casă.”
- 2
(Reflexiv) A-și lua arme asupra ta.
„Bandiții s-au înarmat și au ieșit pe ușa din spate.”
- 3
(Figurat) A înzestra pe cineva cu ceea ce îi trebuie pentru o încercare grea.
„L-au înarmat cu date și cu grafice înainte de ședință.”
Sinonime
- a echipa
- a înzestra
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A se înarma cu răbdarea-și impune să aștepte liniștit, fără să-și piardă cumpătul.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- înarmez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- înarmează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să înarmez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să înarmeze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în românește din prefixul în- și cuvântul „armă”.