Înțelesuri
- 1
Dreptul de a folosi un bun.
„Locuința i-a fost dată în folosință gratuită.”
- 2
(Învechit) Folos, avantaj, câștig.
„Sfatul a fost spre folosința tuturor.”
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: folosinței; plural: folosințe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- folosinței
- plural
- folosințe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a folosi, cu sufixul -ință.