Înțelesuri
- 1
Fuga unui deținut din închisoare sau de sub pază.
„Evadarea a fost descoperită abia la apelul de dimineață.”
- 2
(figurat) Ieșirea, măcar pentru o vreme, dintr-o viață apăsătoare.
„Cititul era singura lui evadare din rutina zilnică.”
Antonime
- capturare
- întemnițare
Expresii și locuțiuni
- Tentativă de evadareîncercarea de a fugi din închisoare.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- evadării
- plural
- evadări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a evada”, din franțuzescul évader.