Înțelesuri
- 1
Deplasarea cu pași mari și repezi; alergare.
„A pornit în fugă spre autobuz.”
- 2
Plecarea grăbită și pe ascuns dintr-un loc, ca să scapi de o primejdie.
„Fuga lor peste graniță a durat trei nopți.”
- 3
(Muzică) Compoziție polifonică în care aceeași temă este reluată pe rând de mai multe voci.
„A cântat o fugă de Bach.”
Sinonime
- alergare
- goană
- evadare
Antonime
- mers
- oprire
Expresii și locuțiuni
- A o lua la fugăa porni în goană.
- Din fugăîn treacăt, fără să te oprești și fără să cercetezi bine.
- A pune pe fugăa alunga, a face să fugă.
Etimologie
Alergarea, moștenită din latină (fuga); compoziția muzicală, din italiană (fuga).