Înțelesuri
- 1
Care trece repede, care ține foarte puțin; trecător.
„Pe chipul ei a apărut un zâmbet fugitiv.”
- 2
Făcut în grabă, fără să intre în amănunte; sumar, superficial.
„După o privire fugitivă prin dosar, a semnat.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Feminin: fugitivă; plural: fugitivi, fugitive. Se folosește și ca adverb: „a privit fugitiv”.
Forme flexionare
- masculin plural
- fugitivi
- feminin
- fugitivă
- feminin plural
- fugitive
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (fugitif) și din latină (fugitivus).