Înțelesuri
- 1
Care nu ține mult; care se duce repede; vremelnic.
„Supărarea lui a fost trecătoare.”
- 2
Care trece printr-un loc fără să se oprească mult.
„Un musafir trecător a stat doar o noapte.”
- 3
(Substantiv) Pieton; drumeț, călător.
„Trecătorii se grăbeau spre stație.”
- 4
(La feminin, «trecătoare») Drum îngust printre doi munți sau două înălțimi; pas.
„Armata a blocat trecătoarea.”
Forme flexionare
- masculin plural
- trecători
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din «a trece» și sufixul -ător.