Înțelesuri
- 1
Fiecare dintre cele trei părți egale ale unui întreg.
„A mâncat o treime din tort.”
- 2
Grup de trei ființe sau lucruri care alcătuiesc o unitate.
„Treimea de prieteni era nedespărțită.”
- 3
(În creștinism) Unitatea celor trei ipostaze divine: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
„Icoana înfățișează Sfânta Treime.”
Expresii și locuțiuni
- Sfânta Treimeunitatea spirituală a Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt, un singur Dumnezeu.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- treimii
- plural
- treimi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din «trei» și sufixul -ime.