Înțelesuri
- 1
Partea plată și de obicei verde a unei plante, prinsă de ramură printr-o codiță, prin care planta respiră și își face hrana.
„Frunzele nucului au căzut abia în noiembrie.”
- 2
(Cu sens colectiv) Frunzișul unui copac sau al unei păduri.
„S-a ascuns în frunză, să nu-l vadă nimeni.”
Sinonime
- foaie
- frunziș
Expresii și locuțiuni
- A tăia frunză la câinia pierde vremea, a nu avea nicio treabă serioasă.
- Ca frunza și ca iarbafoarte mulți, în număr mare.
Etimologie
Moștenit din latinescul frondia, de la frons, frondis.