Înțelesuri
- 1
Faptul de a fugi dintr-un loc ca să scapi de o primejdie; timpul petrecut ca refugiat.
„Familia a trăit în refugiu la Iași până la sfârșitul războiului.”
- 2
Loc în care te adăpostești în caz de primejdie; adăpost.
„Cabana a fost un refugiu pentru turiștii prinși de viscol.”
- 3
Figurat: ceea ce îți aduce alinare, liniște; consolare.
„Muzica a fost refugiul ei în anii grei.”
- 4
Porțiune ridicată, ca un trotuar, în mijlocul străzii, unde aștepți tramvaiul sau unde te oprești la traversare.
„Am așteptat tramvaiul pe refugiu, în ploaie.”
Cum se folosește
Articulat: refugiul; plural: refugii. Despărțire: re-fu-giu.
Forme flexionare
- articulat
- refugiul
- plural
- refugii
- plural articulat
- refugiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (refuge) și din latină (refugium).