Înțeles
Sistem de conducere a unui stat de către un rege; monarhie.
„Țara a trăit sub regalitate până în 1947.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- regalității
- plural
- regalități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (regalitas) și din -atis. Cf. fr. royauté.