DEX Dicționar

evanghelie

substantiv feminin4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Vestea cea bună adusă de Isus Hristos: învățătura lui despre împărăția lui Dumnezeu și despre mântuire.

    „Apostolii au dus Evanghelia în toată lumea cunoscută atunci.”

  2. 2

    Fiecare dintre cele patru cărți ale Noului Testament care povestesc viața și învățătura lui Isus; cartea care le cuprinde, folosită la slujbă.

    „Preotul a așezat Evanghelia pe sfânta masă.”

  3. 3

    Fragment din aceste cărți care se citește la o slujbă.

    „Evanghelia de duminică a fost despre fiul risipitor.”

  4. 4

    (Glumeț) Carte sau idee pe care cineva o socotește mai presus de orice discuție.

    „Manualul acela de dietă a devenit evanghelia ei.”

Sinonime

  • evangheliar

Cum se folosește

Pluralul e „evanghelii”. Când e vorba de cartea sfântă, se scrie de obicei cu majusculă. Popular: „vanghelie”.

Expresii și locuțiuni

  • Literă de evanghelielucru absolut sigur, de care nu te poți îndoi.
  • A-și băga capul sub evangheliea-și face singur necazuri, fără să fie nevoie.

Forme flexionare

articulat
evanghelia
genitiv-dativ articulat
evangheliei
plural
evanghelii
plural articulat
evangheliile

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din slavă (evangelije), la origine din greacă (euangelion, „veste bună”).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera E