Înțelesuri
- 1
Recipient cilindric de metal rezistent, în care se păstrează gaze comprimate sau lichefiate.
„Bucătăria funcționează cu o butelie de aragaz.”
- 2
Vas de sticlă, de plastic sau de metal, în care se păstrează sau se transportă lichide și alte materiale.
„A cumpărat o butelie de apă minerală.”
Cum se folosește
Se desparte bu-te-li-e; genitiv-dativ articulat: buteliei; plural: butelii.
Forme flexionare
- articulat
- butelia
- genitiv-dativ articulat
- buteliei
- plural
- butelii
- plural articulat
- buteliile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (bouteille).