Înțelesuri
- 1
(Despre oameni și purtarea lor) Cuviincios, care respectă bunele maniere; pudic.
„E un om decent, nu ridică niciodată glasul la nimeni.”
- 2
(Despre haine, ținută) Care nu șochează; potrivit pentru ocazie.
„A venit la interviu într-o ținută decentă.”
- 3
Destul de bun; acceptabil, rezonabil.
„Are un salariu decent, care îi ajunge de trai.”
Antonime
- indecent
- necuviincios
Expresii și locuțiuni
- Trai decentviață cu venituri suficiente pentru nevoile de bază.
- Ținută decentăîmbrăcăminte care nu atrage atenția și nu jenează pe nimeni.
Forme flexionare
- masculin plural
- decenți
- feminin
- decentă
- feminin plural
- decente
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza décent, care vine din latinescul decens, „potrivit”.