Înțelesuri
- 1
Coastă mică, mai ales de animal.
„Din pui au rămas doar costițele.”
- 2
Carne de porc de pe coaste, cu os, sărată și afumată.
„Bunica pune costiță afumată în fasole.”
Sinonime
- costișoară
Cum se folosește
Pluralul e „costițe”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- costiței
- plural
- costițe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).