Înțelesuri
- 1
Obiect împletit din nuiele, din papură sau făcut din plastic, în care se cară ori se țin lucruri.
„A pus toate merele culese într-un coș mare.”
- 2
Cât încape într-un asemenea obiect.
„A vândut două coșuri de prune.”
- 3
Unealtă de pescuit împletită din nuiele, cu care se prind peștii mici.
„A lăsat coșul în apă peste noapte.”
- 4
(La baschet) Cercul cu plasă prin care se aruncă mingea; punctul astfel marcat.
„A înscris coșul decisiv în ultima secundă.”
- 5
Ladă cu gura largă, prin care se toarnă grăunțele la moară sau snopii la batoză.
„A umplut coșul morii cu porumb.”
- 6
Construcție înaltă prin care iese fumul dintr-o casă sau dintr-o fabrică.
„Fumul ieșea leneș din coșul casei în dimineața rece.”
- 7
(Omonim) Bubuliță ivită pe față sau pe corp.
„I-au ieșit coșuri pe frunte.”
Sinonime
- coșarcă
- paner
- horn
Expresii și locuțiuni
- A arunca la coșa arunca un lucru nefolositor; a nu lua în seamă o hârtie.
- Coșul pieptuluicutia toracică.
- Coșul zilnictotalul cheltuielilor de hrană ale unei familii.
Etimologie
Coșul-împletitură vine din slavă (koš); coșul de pe față e moștenit din latină (cossus).