Înțelesuri
- 1
Coadă mică sau subțire a unui animal.
„Cățelul își mișca codița de bucurie.”
- 2
Semn grafic care face parte din unele litere.
„Litera «ș» are o codiță sub s.”
- 3
(Fig.) Om fără caracter, care se lasă folosit de alții.
„A rămas doar codița șefului.”
- 4
(Despre o știre sau un zvon) Adaos inventat, exagerare.
„Povestea avea o codiță inventată.”
Sinonime
- coadă mică
- adaos
Cum se folosește
Sensurile figurate sunt familiare. Plural: codițe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- codiței
- plural
- codițe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la coadă, cu sufixul -iță.