Înțeles
Coroană mică, de obicei împletită din flori sau frunze.
„Fetițele purtau coronițe de margarete.”
Sinonime
- cununiță
Cum se folosește
Plural: coronițe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- coroniței
- plural
- coronițe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).