Înțelesuri
- 1
Apărătoare din curele sau din plasă pusă la botul câinelui sau al altui animal, ca să nu muște, să nu pască sau să nu sugă.
„În autobuz, câinii mari trebuie să poarte botniță.”
- 2
(Figurat) Îngrădire a libertății de exprimare.
„Ziariștii au protestat împotriva botniței puse presei.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: botnițe.
Expresii și locuțiuni
- a pune botniță (cuiva)A împiedica pe cineva să vorbească liber.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- botniței
- plural
- botnițe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).