DEX Dicționar

box

substantiv neutru3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Luptă sportivă cu pumnii, pe ring, între doi boxeri cu mănuși groase, care se poartă după reguli stricte și pe runde.

    „Leonard Doroftei a adus României medalii la box.”

  2. 2

    Armă mică de metal, cu găuri pentru degete, pusă peste pumn ca lovitura să fie mai grea.

    „Bătăușul avea un box în buzunar.”

  3. 3

    Piele fină de vițel, tăbăcită anume pentru pantofi și genți.

    „Ghetele erau din box negru, lustruit.”

Sinonime

  • pugilat
  • pugilism

Cum se folosește

Pluralul „boxuri” se folosește doar pentru arma de metal.

Expresii și locuțiuni

  • Mănuși de boxmănușile groase și umplute cu care se luptă boxerii.

Etimologie

Din franceza boxe și din engleza box.

Alte cuvinte de pe litera B