Înțelesuri
- 1
Partea membrului superior de la umăr până la cot; prin extindere, tot membrul.
„A ridicat copilul în brațe și l-a dus până acasă.”
- 2
Parte a unui obiect care seamănă cu un braț.
„Brațul macaralei s-a rotit încet spre stânga.”
- 3
Ramificație a unui râu.
„Brațul Sulina e cel mai umblat dintre cele trei.”
- 4
Cantitatea care se poate duce o dată în brațe.
„A adus un braț de lemne pentru sobă.”
- 5
(La plural) Oameni de muncă; forță de muncă.
„Nu mai sunt brațe de muncă în sat.”
- 6
Partea laterală a unui scaun, pe care se sprijină brațul.
„S-a așezat pe brațul fotoliului.”
Expresii și locuțiuni
- Braț la brațținându-se unul de brațul celuilalt.
- A primi cu brațele deschisea primi pe cineva cu multă bucurie.
- A încrucișa brațelea înceta lucrul; a nu face nimic.
Etimologie
Moștenit din latină (brachium).