DEX Dicționar

confruntare

substantiv feminin3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Aducerea împreună a mai multor oameni, ca să se compare spusele lor și să se afle adevărul.

    „Confruntarea martorilor a lămurit cazul.”

  2. 2

    Punerea alături a unor lucruri, opere sau fenomene, pentru a le compara sau verifica.

    „Confruntarea celor două texte a arătat diferențele.”

  3. 3

    (Prin extensie) Ciocnire de păreri sau de forțe; înfruntare.

    „Confruntarea dintre cele două echipe a fost dură.”

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
confruntării
plural
confruntări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la verbul «a confrunta», din franceza confronter.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera C