Înțelesuri
- 1
Care se deslușește greu; neclar, amestecat.
„Din sală venea un murmur confuz.”
- 2
(Despre explicații, texte) Care nu se înțelege; încurcat.
„Instrucțiunile erau atât de confuze încât nimeni n-a montat raftul.”
- 3
(Despre oameni) Care nu mai înțelege ce se petrece; zăpăcit, buimac.
„S-a trezit confuz, fără să știe unde e.”
Expresii și locuțiuni
- Situație confuzăîncurcătură în care nu se mai știe cine ce a făcut.
- A rămâne confuza nu mai pricepe nimic din ce se petrece.
Forme flexionare
- masculin plural
- confuzi
- feminin
- confuză
- feminin plural
- confuze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (confus) și latină (confusus, „amestecat”).