Înțelesuri
- 1
Lovirea cu putere a două lucruri care se întâlnesc.
„Ciocnirea dintre cele două mașini a avut loc în intersecție.”
- 2
Luptă scurtă între două grupuri înarmate sau între protestatari și poliție.
„La graniță au avut loc ciocniri între soldați.”
- 3
(Figurat) Conflict de idei sau de interese.
„Ședința a fost o ciocnire de orgolii.”
Sinonime
Cum se folosește
Pluralul e „ciocniri”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- ciocnirii
- plural
- ciocniri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).