Înțelesuri
- 1
A tăia în bucăți neregulate o ființă sau un corp.
„Hoții au ciopârțit trupul oii.”
- 2
A tăia un obiect fără îndemânare, la întâmplare.
„A ciopârțit bățul ca să facă un arc.”
Cum se folosește
Prezentul: eu ciopârțesc, el ciopârțește. Variantă veche: ciopârti.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- ciopârțesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- ciopârțește
- imperfect pers. 1 singular
- ciopârțeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să ciopârțesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să ciopârțească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Etimologie nespecificată în sursa consultată.